O viata noua – Partea I
16 Aug 2010 
11 comentarii
O noua viata
Crescand si invatand intr-o tara frumoasa, normal ca am avut dorinta fiecarui roman, aceea de a duce o viata normala in Romania. Din pacate, in ultimii ani, in ciuda faptului ca am incercat din rasputeri sa imi creez un mediu de viata cat mai normal, sistemul nostru mult prea gaunos m-a facut sa iau cea mai importanta decizie din viata mea: sa continui sa muncesc cel putin 12 ore pe zi in speranta ca se va schimba ceva si voi duce o viata normala, sau sa ma mut intr-o alta tara? Am decis sa ma mut in alta tara.
Dupa ce m-am documentat despre mai multe tari si sistemele acestora, am ajuns la concluzia ca cel mai bine este sa ma mut in Anglia. A trebuit sa tin cont de mediul de lucru, sistemul medical, sistemul de pensii, sistemul educational etc. O astfel de decizie se rasfrange asupra intregii viitoarei familii. Da, ca orice om, vreau sa am o familie candva. Trebuia sa ma gandesc si la “ei”. Daca trebuia sa ma gandesc numai la mine… alegeam Alaska. Acolo am petrecut 4 luni minunate, dar ma rog… asta e alta poveste. Prietenii stiu de ce…
Dupa ce am ales tara in care sa ma mut, bineinteles ca am inceput sa caut job-uri. In tara am lucrat in industria online, si cum nu prea vroiam sa-mi schimb domeniul, am cautat job-uri in SEO (ultimul job in tara si ultimele proiecte au fost “SEO related”). Am aplicat prin intermediul mai multor site-uri, dar cel care a dat cel mai mult “roade”, si cel pe care il recomand, a fost totaljobs.com.
In urmatoarele saptamani m-au contactat prin email sau prin telefon diversi recruteri de la companii de recrutare, intrebandu-ma diverse lucruri pentru a-mi completa “profilul”, si pentru a-mi cere acordul de a ma reprezenta in fata clientilor. Recrutarea a fost prima experienta cu sistemul britanic, si sincer mi-a placut.
Cautare job online
Bineinteles ca am fost la o gramada de interviuri in tara, si am avut contact cu foarte multi HR-isti parati, dar felul in care m-au tratat cei din Anglia, m-a facut si mai mult sa cred ca decizia de a ma muta aici a fost cea buna. Avem foarte multe de invatat in mai toate domeniile, iar la capitolul HR si recrutare, sincer, suntem la pamant. Inca un val de absolventi de psihologie la Spiru, si recrutarea in Romania o sa fie la pamant inca 40 de ani de acum incolo. Ma rog… asta… iar este alta poveste…
Nu vreau sa credeti ca m-am vazut cu sacii-n caruta si acum arunc cu toate cele in Romania. Nu, retineti, nu am parasit Romania, am parasit sistemul. Nu are rost sa ne ascundem dupa deget, mai bine spunem lucrurilor pe nume. A trecut vremea in care aveam recolte de grau de cea mai buna calitate, porumbul era cat casa, plopul facea pere si rachita micsunele. Sa fim seriosi… am ajuns sa traim in tara lu’ Boc mascat. Nici Anglia nu e tara in care curge miere si lapte, dar este o tara in care se poate duce un trai decent si fara a fura, insela etc.
Ok, sa ne intoarcem la oile noastre (uh… nu va ganditi la Becali, NU, si pe el l-am lasat in urma, GATA)…
La cateva saptamani dupa ce am inceput sa aplic la job-uri, am fost contactat prin telefon de un alt recruter (Mark) care mi-a cerut, ca de obicei, date despre mine si despre experienta anterioara, apoi mi-a spus ca ar avea un job in Londra. In aceasi zi am primit mail cu descrierea job-ului. Suna interesant… I-am trimis mail inapoi si i-am spus ca sunt interesat, ca poate sa inainteze CV-ul meu catre angajator.
Dupa alte doua zile m-a sunat si mi-a spus ca angajatorul ar vrea sa avem o mica discutie. Mi-a trimis mail cu un document Word in care imi prezenta situatia actuala (la acel timp) a site-ului companiei, si cateva intrebari despre strategia online, SEO, SEM, Social Media pe care as putea-o adopta pentru a creste numarul de vizitatori/vanzari pe site/venituri din site.
Am avut la dispozitie 2 zile pentru a-mi pune la punct “prezentarea”. Dupa doua zile am avut o video-conferinta pe Skype in care le-am spus “viziunea” mea cu privire la strategia de marketing online. “Interviul” a fost cu Managerul General, si cu Head of Online. A durat 1 ora. Normal ca “zaceau emotiile pe mine” ca raia pe capra. Niciodata nu am mai avut asemenea emotii la un interviu. Miza era mare.
I got a job
A doua zi m-a sunat Mark si mi-a spus ca m-am descurcat excelent, si ca in zilele urmatoare o sa primesc pe mail o oferta din partea lor. Au trecut trei zile pana cand am primit oferta. Trei zile in care, bineinteles, nu am dormit. Ma gandeam numai la cum o sa fie, ce trebuie sa fac… zeci de intrebari imi zburau prin cap, si bineinteles ca la niciuna nu puteam gasi raspuns. Stiu ca era prematur sa ma gandesc la plecare, dar tu ce-ai fi facut? Huh? Hai zi… te-ai fi gandit la fel ca mine.
Dupa cele trei zile de asteptare, am primit oferta si totodata contractul. Nu-mi venea sa cred. In sfarsit, puteam sa plec cu un job inca de aici.
Compania: Simplifydigital
Locatia: Londra
Eram tot un zambet. Mi-am sunat apropiatii si le-am spus vestea. Foarte tare, laser frate.
tare
ma bate un gand…
In cazul in care vrei sa te muti in Anglia, iti pot da sfaturi despre acte, ce trebuie sa faci si cand, si mai ales, ce NU trebuie sa faci
Asteapta urmatoarele postari. Am sa vorbesc in detaliu despre actele necesare si pasii pe care i-am facut.
imi place ca mi-ai invatat de-alungul timpului toate expresiile….bravo joane, sint multi care recita din vorbele mele ca din clasici, asta inseamna ca nu am muncit degeaba aici in romania, tara tuturor posibilitatilor.
Eheheeeee. Bun asa, bre. Ma bucur pentru tine. Cred ca ma bate si pe mine gandul asta de cam multa vreme deja. Si Canada este alegerea mea. Nu stiu de ce, nu intreba
Multumesc. Canada era o alta optiune, dar prietenei nu-i place frigul atat de mult
.
Felicitari si bravo tie. Stii ce vrei de la viata,iti urez mult,mult suces in continuare si tin-o tot asa,fi un exemplu pentru generatia ta cat si pentru mitocanii astia de romani
Bravo tie jhoane…tin-o tot asa si sa ai grija de tine acolo..
Multumesc de incurajari.